Anul care începe chiar de luni va aduce modificări fiscale importante despre care consultanţii spun că vor descuraja investiţiile, iar experţii Fondului Monetar Internaţional că sunt bine-venite dar insuficiente.
Nou regim fiscal va afecta atât persoanele fizice, prin prevederi referitoare la anularea unor facilităţi, cât şi companiile, prin impozitarea suplimentară a cifrei de afaceri sau restricţii privind deţinerile în cazul microîntreprinderilor.
Companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit de minimum 1% pe cifra de afaceri, în timp ce operatorii din sectoarele petrol şi gaze naturale, cu afaceri ce depăşesc 50 de milioane de euro, vor avea de achitat un impozit suplimentar de 0,5% din veniturile totale ajustate cu venituri neimpozabile, investiţii şi amortizări.
Instituţiile de credit vor plăti un impozit suplimentar calculat prin aplicarea asupra cifrei de afaceri a unei cote de impozitare de 2% în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025, respectiv de 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Valoarea cifrei de afaceri cuprinde venituri din dobânzi, dividende, taxe şi comisioane, respectiv alte categorii de venituri.
Pentru microîntreprinderi, sunt două cote de impozitare a veniturilor: cu 1% pentru cele care realizează venituri ce nu depăşesc 60.000 euro, respectiv cu 3% pentru cele care au venituri ce depăşesc 60.000 euro sau desfăşoară activităţi, principale sau secundare, în domeniile editare produse software, facilităţi de cazare, restaurante, catering pentru evenimente, baruri, activităţi juridice (societăţile cu personalitate juridică care nu sunt entităţi transparente fiscal, constituite de avocaţi), activităţi de asistenţă medicală generală sau specializată, stomatologie. În plus, un acţionar/asociat va putea deţine peste 25% din valoarea acţiunilor/ părţilor sociale doar la o singură companie din această categorie, faţă de 3 microîntreprinderi, în prezent.
Persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe pentru calculator vor fi scutite de la plata impozitului pe venit, dar numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. Suplimentar, persoanele fizice pot opta pentru plata contribuţiei datorate la fondul de pensii administrat privat. Aplicarea facilităţilor fiscale se limitează până la data de 31 decembrie 2028.
În sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară, va exista scutire de la plata impozitului pe venit aplicabilă numai pentru veniturile realizate în baza unui singur contract individual de muncă, cu normă întreagă sau cu timp parţial, şi pentru veniturile brute lunare de până la 10.000 lei, inclusiv. În plus, este eliminată exceptarea de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de către angajatori pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau în alte condiţii de muncă.
Freelancerii care obţin venituri din activităţi independente, determinate în sistem real, nu mai pot avea cheltuieli de sponsorizare care să fie deductibile. De asemenea, aceştia îşi pot deconta cheltuielile cu abonamentele de sport în limita a 100 de euro pe an (faţă de 400 de euro/an, cât era până în prezent).
Sumele reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă şi a voucherelor de vacanţă acordate potrivit legii vor fi incluse în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, astfel că vor fi impozitate cu 10%. Ministerul Muncii a anunţat că din februarie 2024 valoarea maximă a unui tichet de masă creşte cu 14%, de la 35 de lei în prezent la 40 de lei. De asemenea, valoarea voucherelor de vacantă creşte la 1.600 de lei.
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, din una sau mai multe surse, datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate pe fiecare sursă de venit, la o bază anuală de calcul egală care nu poate fi mai mare decât cea corespunzătoare unei baze anuale de calcul egală cu nivelul de 60 salarii minime brute pe ţară.
Livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă va avea o cotă de TVA de 9%, în 2024, în creştere de la 5% în prezent. De acelaşi regim vor avea parte şi centrele de fitness/bazele sportive, activităţile recreative (parcurile de distracţii/recreative, bâlciuri), intrarea la evenimente sportive, precum şi livrarea de locuinţe sociale (cu păstrarea plafonului de 600.000 de lei) şi livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă. Se va trece de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool şi de alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10 grame/100 grame produs. Laptele praf pentru nou-născuţi, sugari şi copii de vârstă mică se adaugă pe lista alimentelor cu zahăr adăugat care vor avea în continuare un TVA de 9%, pe lângă cozonac şi biscuiţi. Pentru transportul de persoane în scop turistic sau de agrement, cota de TVA se majorează de la 5% la 19%.
Se vor introduce în sfera produselor supuse accizelor nearmonizate băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat/conţinut de zahăr între 5 – 8 grame/100 ml, 0,4 lei/litru, şi peste 8 g/100 ml, 0,6 lei/litru. De asemenea, se majorează cu 7,5% nivelul accizelor pentru produsele de tutun, în timp ce în cazul produselor cu alcool va exista o creştere cu 10%, de la 1 ianuarie 2024.
Va fi aplicat un impozit de 0,3% pentru proprietăţile reprezentând clădiri rezidenţiale, cota fiind aplicată asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de organul fiscal local prin decizia de impunere şi plafonul de 2,5 milioane de lei. În cazul autoturismelor, cota se va calcula asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
Sistemul RO e-Factura, prin care facturile emise de către o firmă ajung în acelaşi timp şi la autorităţile statului, dar şi la firma/ instituţia care trebuie să plătească acele facturi, devine obligatoriu pentru majoritatea firmelor din România (cu câteva excepţii). În prima etapă a aplicării RO e-Factura, respectiv în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024, firmele au obligaţia să raporteze în sistemul naţional privind factura electronică RO e-Factura toate facturile emise în relaţia cu alte companii şi în relaţia cu instituţiile publice. Ulterior, de la 1 iulie 2024, pentru firme devine obligatoriu să factureze direct prin RO e-Factura, altfel vor primi amenzi.
