Franța și Italia blochează planul Uniunii Europene de a interzice accesul în spațiul comunitar al actualilor și foștilor militari ruși, invocând obstacole juridice și dificultăți de implementare.
Cele două state se numără printre principalele destinații europene pentru cetățenii ruși, primind anual cel mai mare număr de cereri de viză din întreaga UE. Datele din 2025 arată că Franța a înregistrat aproape 180.000 de sosiri ale cetățenilor ruși, urmată de Italia cu aproximativ 160.000 și Spania cu aproape 100.000.
Disputa juridică
Guvernele de la Paris și Roma susțin că măsura ține de politica vizelor, o competență partajată între UE și statele membre, și nu de un pachet de sancțiuni, ceea ce complică temeiul legal al interdicției. Cele două țări avertizează că aplicarea în practică a măsurii ridică numeroase probleme tehnice și administrative.
Poziția lor contrastează cu cea a statelor din nordul și estul Europei, care au cerut înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru turiștii ruși, pe fondul creșterii numărului de vizitatori din Rusia după invadarea Ucrainei în 2022.
Ce prevede pachetul de sancțiuni
Interdicția de intrare în UE vizează orice persoană care a servit în Forțele Armate ale Federației Ruse de la începutul războiului și face parte din cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al blocului comunitar împotriva Moscovei.
„Europa va rămâne închisă pentru cei care au participat la invazia Ucrainei. Atât de simplu”, declarase Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene.
Cum ar putea fi aplicată măsura
Comisia Europeană lucrează în prezent la soluții tehnice și analizează două variante principale. Prima presupune actualizarea Sistemului de Informații Schengen cu date furnizate de cele 30 de state participante, inclusiv informații privind eventuale crime de război, după modelul aplicat foștilor combatanți din conflictele iugoslave din anii '90.
A doua opțiune ar obliga cetățenii ruși care solicită viză să declare dacă au efectuat serviciul militar, fiecare cerere urmând să fie analizată individual.
