NATO pregătește un „scut inteligent” la granița cu Rusia: apărare automatizată, cu drone și senzori. România, printre statele unde se testează sistemul

NATO intenționează să își întărească semnificativ apărarea pe flancul estic al Europei, în special la granițele cu Rusia și Belarus, prin implementarea unor zone de apărare aproape complet automatizate, cu prezență minimă de soldați. Planul ar urma să fie pus în aplicare în următorii doi ani, a declarat un general german al Alianței.

Potrivit generalului de brigadă Thomas Lowin, șef adjunct al operațiunilor la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, noua strategie presupune crearea unei zone defensive pe care un eventual inamic ar fi nevoit să o traverseze înainte de a putea avansa. Această zonă ar funcționa ca un „spațiu fierbinte” de descurajare, bazat în principal pe tehnologie avansată, nu pe trupe numeroase.

Conceptul face parte din inițiativa denumită „Forging Strength through Unity: NATO’s Eastern Flank Readiness Gains Momentum” (EFDL), menită să consolideze capacitatea de reacție rapidă a Alianței pe flancul estic.

„Scopul principal este protejarea statelor care au frontieră directă cu Rusia și Belarus. Vorbim despre descurajare, dar și despre capacitatea de a apăra eficient teritoriul aliat în cazul unei crize”, a explicat Lowin într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag, citat de LaLibre Belgique.

Generalul a precizat că EFDL nu înlocuiește planurile de apărare existente, ci le optimizează și le adaptează la noile realități ale războiului modern. Deși este conceput în primul rând pentru flancul estic, conceptul ar putea fi aplicat și în alte regiuni sau pentru protejarea infrastructurii critice civile, precum aeroporturile sau nodurile de transport.

Elementul-cheie al acestui sistem este o rețea extinsă de senzori care ar urma să detecteze mișcările forțelor inamice și să activeze automat diverse sisteme defensive. Printre acestea se numără drone armate, vehicule de luptă parțial autonome, roboți tereștri fără pilot, precum și sisteme automate de apărare aeriană și antirachetă.

Rețeaua de supraveghere va acoperi mii de kilometri și va funcționa simultan în mai multe medii: terestru, aerian, spațial și cibernetic. Chiar și în acest context extrem de tehnologizat, decizia finală privind folosirea armelor va rămâne sub control uman, a subliniat oficialul NATO.

România se numără printre statele de pe flancul estic unde astfel de tehnologii sunt deja testate, în cadrul exercițiilor și proiectelor comune ale Alianței, fiind considerată un punct strategic în arhitectura de securitate NATO la Marea Neagră.